Povestea de la Sinca Veche: despre manastirea sapata in stanca

sursa: vatra-daciei.ro

sursa: vatra-daciei.ro

La 50 de kilometri de Braşov se află o mănăstire săpată în stâncă, ascunsă în mijlocul pădurii, a cărei vechime este estimată la mii de ani şi unde vizitatorii au parte de linişte într-un peisaj unic, încărcat de legende locale atractive.

Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche a devenit o atracţie turistică în ultimii ani, dar şi un loc de pelerinaj şi reculegere. Situată pe Dealul Pleşu, la poalele munţilor din Ţara Făgăraşului, este călcată anual de mii de turişti fascinaţi de legendele, dar şi de frumuseţea locului. Complexul de la Şinca Veche adăposteşte biserica rupestră, săpată în stâncă, sub pământ, dar şi o mănăstire nouă. Cele două lăcaşuri de cult sunt legate prin alei amenajate în pădure, însă nimic nu a fost distrus şi totul pare a fi la locul său.

Aleile sunt din pământ şi străjuite de garduri făcute din crengi, un decor natural superb. Până şi coşurile de gunoi şi toaletele sunt îmbrăcate tot în lemn pentru a fi în armonie cu pădurea deasă. Pe aceste alei turiştii se pot plimba în voie, se pot aşeza pe buturugi de lemn să se odihnească sau pot sta liniştiţi la un picnic. Există două reguli simple: să nu facă gălăgie, deoarece locul este considerat sfânt, şi să nu facă mizerie.

La Şinca Veche nu există taxă de intrare. Turiştii care vor să se roage pot intra în biserică. Pentru că este totuşi o atracţie turistică, există şi un magazin de obiecte bisericeşti, de unde vizitatorii îşi pot cumpăra un suvenir. Magazinul este amenajat în pădure, sub un mal de pământ şi este acoperit cu iarbă.

sursa: adevarul.ro

sursa: adevarul.ro

Mult mai cunoscută decât noua mănăstire este cea rupestră, o grotă săpată în stâncă, cunoscută şi ca Templul Ursitelor. Legendele zonei spun că, odată ce intri în grotă şi ajungi sub pământ, orice semn de oboseală dispare ca prin minune şi corpul este practic invadat de energie. De-a lungul anilor locul şi-a căpătat faima de a fi unul vindecător de boli.

Nimeni nu poate spune exact când a apărut mănăstirea săpată în stâncă, fapt care sporeşte misterul zonei. Potrivit istoricilor, există date că lăcaşul de cult săpat în piatră are o vechime de 7.000 de ani. Primele date istorice certe despre biserica rupestră apar după anul 1700, când aceste lăcaşuri au fost folosite ca loc de refugiu de către călugării ardeleni hăituiţi pentru a trece la catolicism.

Templul Ursitelor sau Grota, cum i se mai spune, are în total nouă încăperi scufundate în semiîntuneric, fapt care îi dă o aură de mister. Unele dintre ele s-au surpat în timp, pe de o parte din cauza infiltraţiilor, dar se pare că şi din cauza lăcomiei căutătorilor de comori. În interior, pe pereţi, sunt tot felul de sculpturi ciudate şi se spune că mai mulţi activişti de partid care au aflat de templu chiar au venit aici cu secera şi ciocanul în mână în căutare de aur. Nimeni nu a reuşit însă să se îmbogăţească.